Alexandru ROGOJAN

Ardelean de origine, născut lânga Dej în 1914, Profesorul Alexandru Rogojan s-a înscris la Şcoala " Politehnica din Timişoara" în 1933 şi a absolvit-o în 1938 cu menţiunea "Foarte Bine".

În anii războiului funcţionează ca inginer la fabrica de baterii electrice DURA (Electrobanat) şi apoi din 1943 până în 1951 la CFR Timişoara. În aceşti ani participă la refacerea instalaţiilor prin curenţi purtători, avariate sau complet distruse în urma războiului. Organizează primul laborator de telecomunicaţii în administrarea CFR la Timişoara, proiectează şi realizează o instalaţie de teleconferinţă la nivel naţional, apreciată elogios de către autorităţile din acele timpuri.

Profesorul Alexandru Rogojan a susţinut cursuri pentru personalul ingineresc, printre cursanţi aflându-se şi Edmond Nicolau, care peste ani s-a aflat în postura de coordonator al tezei de doctorat susţinută de profesorul Alexandru Rogojan la Politehnica din Bucureşti.

În 1948 ing. Alexandru Rogojan este numit profesor suplinitor la disciplina "Tehnica curenţilor slabi" pentru care a redactat un material scris, după un singur an de predare, la îndemnul Academicianului Remus Răduleţ.

În anul 1952 Prof. Alexandru Rogojan este desemnat şeful catedrei de "Măsuri electrice" şi sub diverse organizări, ocupă funcţia de şef de catedră, până la pensionarea din 1983.

În decursul anilor predă mai multe discipline precum "Măsuri electrice", "Electronică industrială", "Automatizări şi telecomenzi", "Calculatoare automate şi programare" la Secţia Electromecanică şi apoi pentru mulţi ani cursul "Calculatoare electronice".

Profesorul Alexandru Rogojan a acordat o atenţie specială dotării cu aparatură şi echipamentele necesare, astfel încât viitori ingineri să înţeleagă mai bine chestiunile teoretice şi să capete "simţul ingineresc". Această credinţă a transmis-o mereu colaboratorilor mai tineri cu îndemnul "dragii mei, puneţi mâna şi lucraţi practic".

În primii ani din Politehnică, Profesorul Alexandru Rogojan a abordat teme de cercetare, dintre care se reţin cele legate de "Redresoarele cu mercur de mare putere" şi "Stabilizatoare de tensiune cu amplificatoare magnetice".

În 1960, la vârsta de 46 de ani, Profesorul Alexandru Rogojan abandonează total preocupările anterioare şi cu o pasiune şi energie greu de egalat, se dedică unui domeniu nou, cel al Calculatoarelor. Organizează un minicolectiv şi abordează în tehnologia tuburilor electronice cercetarea, proiectarea şi realizarea practică a circuitelor ce stau la baza calculatoarelor numerice: bistabile, monostabile, astabile, registre, număratoare, sumatoare şi altele. Întrucât memoriile cu ferite eliminau deja memoriile cu tambur magnetic, dezvoltă în acest sens o cercetare complexă pentru producerea în Catedră a inelelor de ferită. Sunt atraşi în această cercetare cadre didactice de la Facultatea de Chimie Industrială, dotează atelierele catedrei, prin modificarea unor maşini clasice de cusut, în maşini pentru formarea inelelor de ferită prin presarea pulberii de ferită, cu cuptoare pentru sinterizarea acestora pentru a obţine o minimă rigiditate mecanică.

Printre realizările de vârf ale Profesorului Alexandru Rogojan poate fi citată şi instalaţia pentru testarea comportării fiecărui inel de ferită la excitaţia acestora cu un tren de impulsuri într-o anume succesiune şi a răspunsurilor acestora în spira de citire. Instalaţia realizată şi cu aportul unor tehnicieni de excepţie, face parte din micromuzeul Catedrei Calculatoare.

În final Profesorul Alexandru Rogojan realizează prima memorie cu ferite din ţară. Ulterior activitatea a fost extinsă, ca răspuns din partea altor colective de cercetare din ţară care solicitau memorii cu ferite.

Ca urmare a realizărilor obţinute de Profesorul Alexandru Rogojan, devenite cunoscute şi apreciate în ţară, Ministrul Învăţământului aprobă în 1965 ca la Facultatea de Elctrotehnică, din grupele secţiei de Electromecanică, o grupă să devină cu specializarea Calculatoare. S-a admis ca la această grupă, încă din anul IV să se introducă 3 discipline de profil prin micşorarea orelor la restul disciplinelor. În Consiliul profesoral al facultăţii au fost discuţii aprinse până s-a ajuns la un compromis acceptabil. Disciplinele de profil au fost: 

• Calculatoare electronice numerice, extinsă  pe 3 semestre (curs, seminar, laborator) titular Profesor Alexandru Rogojan.
• Calculatoare analogice, titular Iosif Hoffman
• Metode numerice şi programare, titular Ioan Sălăjan, urmat de Iosif Kauffman

În anul 1966 Ministrul Învăţămîntului aprobă înfiinţarea, la Politehnica din Timişoara a specializării Calculatoare cu un plan de învăţământ distinct de alte specializări începînd din anul III, punând astfel bazele primei şcoli de calculatoare din România la Politehnica din Timişoara.

A fost astfel posibilă introducerea unor noi discipline ce au întregit pregătirea temeinică a studenţilor în acest domeniu, pe atunci considerat nou. Unele detalii în privinţa noilor discipline vor fi puse în evidenţă prin evoluţia planurilor de învăţământ de-a lungul anilor.

Consecvent credinţei că laboratorul joacă un rol esenţial în înţelegerea de către studenţi a cursului, Profesorul Alexandru Rogojan a obligat toate cadrele didactice devenite titulare de disciplină să-şi editeze cursurile şi mai ales prin eforturi, numite pe atunci de "autodotare", să-şi doteze laboratoarele cu echipamentele minim necesare, însoţite de îndrumătoare de laborator.

În acest sens Profesorul Alexandru Rogojan formează un colectiv de cadre didactice şi tehnicieni pentru proiectarea calculatorului CETA (Calculator Electronic Tranzistorizat Automat) în atelierele catedrei, trecând de la tehnologia tuburilor electronice la tehnologia tranzistoarelor. Calculatorul CETA, situat ca performanţe la nivelul minicalculatoarelor din acei ani, a fost folosit ani la rând pentru lucrările practice la disciplina de Calculatoare numerice. Studenţii puteau urmări modul în care instrucţiunile se executau pas cu pas, prin intermediul unui panou cu multiple posibilitărţi de afişare vizuală. Absolvenţii acelor ani au confirmat utilitatea lucrărilor practice desfăşurate în acest mod. Părţi din calculatorul CETA se regăsesc expuse şi acum în Departamentul Calculatoare.

Profesorul Alexandru Rogojan ţine pasul cu evoluţia tehnologică şi în tehnologia circuitelor integrate folosite în calculatorul Felix C-256. Proiectează şi realizează pe baza unui contract cu fabrica de baterii electrice ELBA un calculator-testor cu o mare complexitate şi fiabilitate. În acei ani importul unui astfel de testor din RFG ar fi însemnat un efort valutar de circa 300.000 DM cu performanţe însă inferioare. S-a cerut o procedură de testare extrem de diversă, funcţie de numărul bateriilor electrice (peste 500 într-un ciclu de testare), de precizia măsurătorilor la borne a tensiunii pe timpul încărcării în curent care trebuia să aibă două cifre zecimale execte şi altele. Pentru acei ani, fiabilitatea asigurată prin proiectare şi realizare era ieşită din comun, întrucât în ani de zile de funcţionare non-stop s-au înregistrat numai câteva defecte.  

Profesorul Alexandru Rogojan a răspuns şi altor solicitări din partea industriei din zona oraşului Timişoara pentru repunerea în funcţionare a unor echipamente importante, ce se defectau, fără a dispune de cartea tehnică cu scheme şi proceduri de întreţinere şi reparare.

Profesorul Alexandru Rogojan a apreciat în egală măsură munca cu destinderea. La banchetele absolvenţilor sau a altora din anii anteriori, se dovedea un maestru neîntrecut al dansului sau al întreţinerii  bunei dispoziţii prin anecdote potrivite momentului. A rămas antologic carneţelul cu bancuri al Profesorului pe care îl avea totdeauna la dânsul în astfel de ocazii.

Profesorul Alexandru Rogojan a fost primul din ţară căruia Ministerul i-a acordat dreptul de conducător doctorat în specialitatea Calculatoare. Cu înţelegere şi exigenţa necesară ştiinţifică, a condus nenumărate cadre din Catedră şi din alte oraşe din ţară care şi-au susţinut doctoratul. O colaborare aparte, plină de afecţiune din ambele părţi s-a stabilit cu Prof. dr. ing. Mircea Petrescu de la Politehnica din Bucureşti.

Profesorul Alexandru Rogojana a deţinut funcţia de Rector în perioada 1956-1957 şi funcţia de Prorector 1963-1966 al Institutului Politehnic Timişoara.

Se stinge din viaţă în luna august 1984 la vârsta de 70 de ani, în deplină vigoare. Ctitor al primei Şcoli de calculatoare în învăţământul tehnic superior din România, Profesorul Alexandru Rogojan a lăsat în urma sa o mare tristeţe şi în acelaşi timp un exemplu de devotament greu de egalat.